Procesul TINERI DUPĂ PANDEMIE a cuprins două mari etape: un sondaj online și întâlniri online facilitate, care s-au desfășurat în paralel. Peste 1300 de tineri din toate județele țării au participat la acest proces de consultare în luna mai. 

Tineri participanți au avut de răspuns deschis la 4 întrebări legate de nevoile și problemele lor din acest moment (când încă ne confruntăm cu situația pandemică) și de nevoile și dorințele lor pentru perioada de după pandemie. 

În cadrul sondajului online (cu peste 900 de respondenți) am lansat și o întrebare referitoare la stare generală de fericire resimțită de către tineri. 

Astfel, pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor la nivelul țării este de 7,4.

Analizând răspunsurile tinerilor la sondajul online, precum și ideile notate pe parcursul întâlnirilor facilitate, am observat 3 teme principale de interes pentru tineri: 

• SĂNĂTATE FIZICĂ ȘI MINTALĂ, 

• LOCUIRE,

• PERSPECTIVE ȘI DECIZII DE VIITOR. 

Principalele nevoi, probleme și dorințe ale tinerilor în ceea ce privește cele trei domenii sunt descrise, pe scurt, în cele ce urmează. 

Pe lângă cele detaliate mai jos au mai fost menționate și preocupări precum încălzirea globală și protecția mediului, inegalitatea de șanse pusă în evidență de contextul pandemic, grija față de grupuri vulnerabile, nevoia de mai multe contexte de dezvoltare (la nivel general).

Documentul este disponbil și aici.

SĂNĂTATE FIZICĂ ȘI MINTALĂ

Una dintre temele principale de interes pentru tineri atât în ceea ce privește situația actuală, cât și perioada de după pandemie este starea de sănătate – atât cea fizică cât și cea mintală. 

În ceea ce privește sănătatea fizică, cele mai des menționate aspecte au fost nevoia de o activitate fizică mai intensă, nevoia de sprijin în ceea ce privește nutriția, precum și nevoia de a pierde în greutate. Cu alte cuvinte, se distinge clar o preocupare pentru activitățile sportive (atât cele de masă, cât și cele de performanță) care au fost restricționate, pentru obiceiurile de alimentație, care au fost afectate de perioada de izolare, precum și o preocupare pentru creșterea în greutate. O soluție propusă de tineri, precum și o nevoie pe care o resimt pentru perioada de după pandemie, este aceea de cât mai multe activități de agrement în aer liber, cât mai aproape de natură. 

O altă tema recurentă, regăsită în mod special în răspunsurile tinerilor la sondajul online, a fost teama puternică în ceea ce privește contactarea virusului SARS-COV-2, și îngrijorarea pentru membri ai familiei sau alte persoane apropiate aflate în grupuri de risc. De asemenea, întrebați despre nevoile actuale ale tinerilor din jurul lor, o parte din respondenți au menționat nevoia de informare și de încurajare a tinerilor să se vaccineze împotriva COVID-19. Vaccinul este, de asemenea, perceput de unii respondenți ca fiind o modalitate prin care își pot recăpăta posibilitatea de a participa la diferite activități și de a călători, acțiuni care ar aduce beneficii și asupra sănătății mintale. 

La capitolul sănătate mintală, situația este una mult mai complexă. Confirmând studiile apărute recent la nivel european și mondial, răspunsurile tinerilor din România arată faptul că sănătatea mintală a acestora a fost foarte puternic afectată în perioada de pandemie. Mai mult, se poate observa ușor faptul că tinerii au menționat cel mai des probleme din sfera stării de sănătate mintală la întrebarea referitoare la ceea ce trebuie rezolvat acum în viața lor. Prin urmare, sănătatea mintală se distinge cu ușurință ca fiind o prioritate în ceea ce privește nevoile actuale ale tinerilor, în unele cazuri fiind chiar o urgență. 

Cele mai menționate probleme din această sferă au fost: dificultăți de concentrare, tulburări de anxietate, probleme cu somnul, probleme în relaționarea cu diverse persoane (familie și parteneri și prieteni), lipsa de motivație/energie pentru a derula chiar și activități cotidiene, sentimentul de singurătate, tendință de izolare și chiar stări depresive. 

Un aspect pozitiv al situației actuale este acela că nivelul de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală și posibilele soluții a crescut considerabil în rândul tinerilor. Mulți respondenți, dar și participanți la evenimentele TINERI DUPĂ PANDEMIE au putut să numească specific problemele cu care se confruntă folosind termeni precum: anxietate, depresie, etc. 

Cu toate acestea, un aspect îngrijorător este acela că unii tineri minori au menționat faptul că, deși solicită sprijin de specialitate, părinții sau alți adulți din viața acestora refuză să le dea acordul pentru a beneficia de el, invocând cauze financiare, stigma societății sau chiar negând existența problemelor. 

Ca și soluții pentru aceste probleme tinerii au menționat sprijinul specializat din partea unui psiholog și/sau psihiatru, oferirea de servicii de consiliere accesibile, dar și activități precum voluntariatul, workshop-uri, evenimente și contexte de socializare facilitate care să contribuie la îmbunătățirea modului de relaționare a tinerilor.    

LOCUIRE

Această temă de interes face referire la nevoia de spații de locuire accesibile și adecvate preocupărilor specifice diferitelor categorii de vârstă. 

Nevoia de a-și schimba locuința sau de a deține una a fost menționată, de cele mai multe ori, ca o nevoie actuală, pe alocuri urgentă, dar și ca o dorință pentru perioada de după pandemie. Cele mai multe mențiuni din această categorie făceau referire fie la nevoia elevilor și studenților de a se muta înapoi în orașele în care studiază, fie la nevoia tinerilor cu vârsta de peste 25 de ani de a avea o locuință proprie (de cele mai multe ori pentru a putea să-și întemeieze o familie).   

Dacă în sondaj tinerii au menționat pur și simplu nevoia de a se muta într-un anume oraș sau nevoia de a avea un apartament/ o casă a lor, în cadrul discuțiilor facilitate, aceștia au dat mai multe detalii despre contextele în care au apărut aceste nevoi. Astfel, s-a observat faptul că nevoia de spații de locuire a tinerilor este strâns legată de nevoia de independență (de cele mai multe ori față de familie) și/sau nevoia de separare de situații conflictuale sau care facilitează diferite tipuri de abuzuri. 

Totuși, un aspect îngrijorător îl reprezintă faptul că, de cele mai multe ori, chiriile și achiziționarea unei locuințe sunt inaccesibile financiar pentru majoritatea tinerilor care fie sunt încă dependenți de familie, fie se află la începutul carierei și nu au un venit destul de mare, raportat la prețurile pieței imobiliare.

PERSPECTIVE ȘI DECIZII DE VIITOR 

Această temă de interes face referire la preocuparea tinerilor pentru viitorul lor, cu accent pe viața profesională și cuprinde două mari categorii specifice diferitelor etape din dezvoltarea tinerilor: educația formală și angajabilitatea. 

Tinerii elevi și studenți au menționat extrem de des probleme sau nevoi din domeniul educației formale ca fiind aspecte care trebuie rezolvate acum. Examenul de bacalaureat, admiterea la facultatea dorită, susținerea licenței, precum și promovarea anului de studiu și a examenelor din sesiune au fost cele mai frecvent numite. 

În vreme ce preocuparea pentru educația formală și examenele aferente este una naturală, este îngrijorător faptul că majoritatea tinerilor participanți la evenimente și sondaj percep o presiune atât de mare în ceea ce le privește încât acestea sunt menționate adesea ca probleme de rezolvat urgent, preocupări principale sau chiar surse de stres și agravare a problemelor de sănătatea mintală.   

Tot din sfera educației formale, s-a putut distinge ca o temă recurentă dorința de a reveni la cursurile în format fizic și a experiențelor de învățare conexe, cum ar fi socializarea cu colegii și activitățile extracurriculare. 

În cadrul discuțiilor facilitate, tinerii au menționat faptul că simt că au rămas în urmă în ceea ce privește educația și acumularea de cunoștințe și abilități în perioada predării online, din motive deja cunoscute la scară largă (gradul scăzut de digitalizare a sistemului în general, dar și a profesorilor și elevilor, discrepanțele sociale, etc.). Pentru remedierea acestora, tinerii au menționat ca posibile soluții serviciile de consiliere și orele remediale. 

În ceea ce privește angajabilitatea și carierea, s-a putut observa un număr foarte mare de tineri preocupați de găsirea unui loc de muncă în domeniul pe care îl studiază și/sau îi pasionează. Acest aspect a fost menționat atât ca problemă care trebuie rezolvata urgent, cât și ca dorință pentru perioada post-pandemie.

Cu toate că aceasta era o preocupare principală a tinerilor și înainte de pandemie, sondajul online a dezvăluit o serie de probleme suplimentare cu care s-au confruntat tinerii în acest domeniu: munca de acasă (care a afectat uneori calitatea vieții personale), scăderea performanțelor datorate problemelor de sănătate mintală, dificultăți în găsirea unui loc de muncă adecvat, în condiții decente, veniturile mici pentru tinerii aflații la începutul carierei (care nu permit acoperirea cheltuielilor de bază). 

Problemele de ordin financiar derivate din dificultățile privind cariera/locul de muncă, afectează decizii care privesc viitorul tinerilor și la nivel personal, cum ar fi întemeierea unei familii, diferite achiziții care să acopere nevoi personale (telefon, automobil, școala de șoferi, electrocasnice, etc.), achiziționarea unei locuințe proprii.

CONTEXT

TINERI DUPĂ PANDEMIE este în sine o inovare pentru un proiect rupt în două de pandemie, CIVIT. Scopul Platformei CIVIT a fost inițial dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de dialog cu tineri în 8 județe din 8 regiuni de dezvoltare ale României prin care se creează respectiv se consolidează mecanismele consultative de tineret cu implicarea sectorului de tineret și a factorilor de decizie și se creează/consolidează un model scalabil la nivelul întregii țări pentru mecanisme de planificare și implementare anuală a unor Planuri de Acțiune Județene pentru Tineret.

TINERI DUPĂ PANDEMIE a extins dialogul pe întreaga țară și pune accent pe cum ne putem ajuta reciproc să depășim acest moment cu o provocare unică în viața tuturor.

Proiectul a implicat inițial județele: Botoșani, Buzău, Ialomița, Vâlcea, Hunedoara, Maramureș, Covasna, Municipiul București (respectiv județul Ilfov).

Inițiatorul TINERI DUPĂ PANDEMIE este Grupul PONT, o organizație înființată în 2009 care își propune inovarea socială prin participare, antreprenoriat și cultură cu un focus special pe tineri și transformarea digitală.

Ministerul Tineretului și Sportului a susținut inițiativa încă de la momentul conceperii sale inițiale considerând că este o parte interesată cheie și un beneficiar real al rezultatelor proiectului.

ERASMUS+ este programul comunitar al Uniunii Europene care sprijină CIVIT printr-o finanțare în cadrul Acțiunii Cheie 3, Dialog Structurat. Aceste proiecte promovează dialogul cu tinerii ca instrument pentru ca tinerii să-și facă vocea auzită cu privire la modul în care trebuie să fie elaborate și puse în aplicare politicile de tineret la nivel european prin interacțiunea cu factorii de decizie.